Cum au descoperit brusc deputații că superimunitatea e „inoportună”. Emacu: „100% amendamentul va fi eliminat”

În urmă cu o săptămână, deputații din comisia de specialitate au adoptat un proiect de modificare a regulamentului, strecurând și câteva prevederi care le-ar acorda superimunitate în fața DNA, prevederi declarate neconstituționale, în iulie 2013. Acum, președintele comisiei de regulament, deputatuL UNPR Gheorghe Emacu, susține că, deși a votat aceste amendamente, a ajuns la concluzia că ar trebui eliminat.

El a precizat că procurorul general, Tiberiu Nițu, a trimis o adresă Parlamentului în care consideră inoportună acest amendament. Emacu reprezintă în comisia de Regulament grupul parlamentar PSD – UNPR.

„Cred că a fost o apreciere extinsă a faptului că în practică solicitările ministerului justiției sunt motivate în fapt și în drept și sigur că lucrul acesta a fost analizat, reanalizat, a fost și o discuție, nu numai pe subiectul ăsta cu toți liderii și apoi comisia a preluat o parte din concluziile dumnealor. Niciodată ministrul justiției nu a trimis o solicitare fără o justificare, această propunere, suntem într-o fază de proiect a regulamentului, va fi eliminată”, a declarat pentru gândul Emacu.

El a dezvăluit că și procurorul general, Tiberiu Nițu, nu este de acord cu această modificare a Regulamentului Camerei Deputaților.

„Este ceea ce ne-a adresat nouă procurorul general nouă, nouă Parlamentului, arătând cam același lucru, că nu ar fi oportună modificarea acestei teze și categoric ea va fi scoasă. Chiar dacă am scris să fie motivată cererea, lucrul acesta oricum se întâmplă, e un lucru care cu adevărat poate fi eliminat. […]. Procurorul general a formulat mai multe observații, majoritatea, dacă nu chiar toate au fost însușite , iar la acest amendament despre care vorbeați articolul 195, dumnealui a opinat că nu ar fi oportun, astfel încât lucrul acesta, chiar dacă s-a ținut o astfel de ședință, acesta va eliminat sau amendat, dar cred că va fi eliminat. Practica a arătat că aceste cereri erau motivate”, a spus Emacu.

Chiar dacă a votat acest amendament în calitate de președinte al Comisiei, Gheorghe Emacu susține că el trebuie eliminat.

„A trecut în cadrul comisiei într-un context mai larg , poate nu a fost suficient de bine analizat, suficient de atent , procurorul general a avut șapte – opt pagini de propuneri și majoritatea au fost acceptate. Sigur a apărut aceast formulare, am văzut și eu că este una mai veche. Amendamentele, toate amendamentele au fost discutate de liderii de grupurilor parlamentare și s-a ajuns la forma ultimă. Operăm doar modificările acceptate de toată lumea. Nu am intrat într-o astfel de profunzime pe încălcarea unei decizii a CCR, au fost tipuri de abordări care s-a materializat în formula asta și alta în care se dorea să nu existe acest amendament. Noi am votat în ansamblu și am votat pentru trecerea lui , dar analizându-l v-am spus ce decizie urmează se va lua în cadrul ședinței”, a afirmat pentru gândul Emacu.

Uneperistul a mai adăugat că a fost sfătuit de „oameni cu experiență mai mare în Parlament” să accepte aceste amendament, explicând că lipsa imunităților ar „crea o vulnerabilitate pentru omul politic și ce trebuie să facă el”.

Mai mult, președintele Comisiei de Regulament din Camera Deputaților a spus că garantează 100% că amendamentul va fi eliminat.

Aurelian Ionescu(PC): „Aceste modificări sunt pentru o mai bună informare a colegilor deputați„

La rândul lui, deputatul PC Aurelian Ionescu, membru atât în comsia de regulament, cât și în comisia juridică, a explicat că, în opinia lui, modificările operate sunt necesare „pentru a-și informa colegii care nu sunt membri în comisia juridică”.

„Aici e o problemă, ce am observat, mai ales în ultima perioadă, ne întreabă pe noi, cei din comisia juridică, în ce măsură respectivul deputat e vinovat sau nu. Atât liderii de grup, cât și noi în comisia de regulament, am hotărât ca acest aviz să poarte și informații suplimentare astfel încât parlamentarii, care urmează să-și exprime un vot secret, să poată avea cât de cât cunoștință de ce s-a întâmplat în speța respectivă. Aceste modificări sunt pentru o mai bună informare a colegilor deputați”, a explicat deputatul conservator, contactat de gândul.

Mai mult, el a vorbit despre situațiile dificile în care se poate afla un deputat pe numele căruia se cere percheziția, reținerea sau arestarea preventivă.

„Sunt situații destul de delicate, situații cu încărcătură mare, situații în care procedura penală este destul de amplă, iar colegii ne juriști, ne-membri în comisiei juridice trebuie și ei informați, într-un fel sau altul. Cum putem face asta decât printr-un act emis de comisie? Actul trebuie să fie cât mai complet”, a adăugat Aurelian Ionescu.

Pe de altă parte, ar mai exista o problemă, mai afirmă deputatul PC. Prin aceste modificări făcute la conținutul cererii procurorilor și al raportului comisiei s-ar evita eventualele „abuzuri și erori judiciare”.

Aurelian Ionescu nu este însă singurul care susține modificările făcute, referitoare la superimunitate. Deși au evitat să facă declarații oficiale, deputaților PSD, în special celor din comisia juridică, le surâde faptul că, prin amendamentele aduse la Regulament, s-ar îngreuna procedura de ridicare a imunității, invocând numeroasele dosare de la DNA și calitatea scăzută a acestora.

Fenechiu: Este o tâmpenie

Deși reprezentantul grupului parlamentar Democrat și Popular în comisia de regulament, Mihai Deaconu, apare ca inițiator la proiectul de modificare a regulamentului, colegul său de grup, Daniel Fenechiu, membru în comisia juridică, susține că amendamentul propus este „o tâmpenie”.

„Este o tâmpenie. Discuția de bază care ar trebui făcută este care este limita la care ar trebui menținută imunitatea parlamentară. Aplicăm ceea ce spunem , limităm imunitatea parlamentară la declarațiile politice, cum spunem toți frumos, sau căutăm tot felul de subterfugii să blocăm accesul justiției în cazurile înc are privesc vârfurile lumii politice. Este o adăugire la Constituție și denotă celor care l-au propus că le pasă foarte puțin de cee ace vor românii. Asta e trist”, a declarat pentru gândul Fenechiu.

El a precizat că apar astfel tendințe de a „genera o superimunitate”.

„Toate încercările unora de a genera texte din astea caudate nu fac altceva decât să arunce în derizoriu imaginea Parlamentului. Nu trebuie să inventăm tot felul de chestiuni care să dea pe de o parte presei activitate suplimentară, să expună Parlamentul într-o situație proastă și să trezească românilor un sentiment de déjà vu. E nevoie de o clasă politică de oameni care cee ace spun la Parlament fac și în parlament. Când vorbim de scoaterea corupților din politică , de verdele pe care îl dăm justiției, iar când votăm invers este o duplicitate care are efect pierderea oricărei forme de credibilitate”, a spus Fenechiu.

Orban: Vom contesta la CCR

Din partea opoziției, liderul deputaților PNL, Ludovic Orban a anunțat că, dacă regulamentul va fi adoptat în forma actuală, atunci liberalii îl vor contesta la Curtea Constituțională.

„Majoritatea parlamentară a introdus în regulament modificări la procedura la cererile de începere a urmăririi penale, reținere, arestare preventivă și percheziție, cu care suntem categoric împotrivă. Nu putem fi de acord cu modificările de cum trebuie spă arate raportul comisiei, sunt niște modificări care oferă posibilitatea unei tergiversări pe termen nelimitat a luării deciziei. Acele modificări ale regulamentului pe care le considerăm în afara cadrului constituțional, le vom ataca la CCR. Vom încerca să ne impunem propria viziune, noi solicităm scurtarea termenelor și votul deschis în plen”, a spus Orban pentru gândul.

Câteva propuneri de modificare a Regulamentului Camerei Deputaților, ieșite din comisia de regulament și urmând a intra la vot final, le creează o superimunitate în fața legii, atunci când procurorii solicită reținerea și arestarea.

Concret, deputații vor ca, de acum înainte, toate cererile venite de la DNA să conțină toate „motivele concrete și temeinice”, modificare pe care, de altfel, parlamentarii au mai încercat să o introducă în urmă cu doi ani și pe care Curtea Constituțională a declarat-o neconstituțională. Astfel, spunea CCR în 2013, comisia juridică s-ar transforma într-o instanță de judecată. Aceleași prevederi ar urma să se aplice și în cazul cererilor de începere a urmăririi penale a miniștrilor-parlamentari.